Sistemul public de pensii din Europa întâmpină dificultăți financiare. Situația rezultă din combinarea îmbătrânirii populației cu nivelul ridicat al cheltuielilor bugetare. Modelul tradițional garantează un venit la bătrânețe bazat pe contribuțiile angajaților actuali. Această arhitectură depinde de o piramidă demografică stabilă. Generația „baby boom” a ajuns însă la vârsta pensionării, ceea ce exercită presiuni majore asupra bugetelor statului.
Economiștii Burkhard Heer, Vito Polito și Michael R. Wickens au calculat suma maximă pe care un stat o poate colecta din salarii pentru pensii. Cercetarea utilizează principiul economic conform căruia taxele excesive descurajează munca, reducând încasările totale. Diferența dintre acest prag fiscal maxim și cheltuielile efective reprezintă marja de manevră a statului, conform Wall Street Journal, citat de HotNews.
Datele indică faptul că statele cu cel mai mare spațiu fiscal disponibil sunt Statele Unite, Irlanda și Regatul Unit. Aceste țări au sisteme de pensii mai puțin generoase și contribuții sociale mai scăzute. La polul opus se află Franța, Italia, Austria și Belgia. Aceste economii combină taxarea ridicată a muncii cu un grad înalt de „generozitate” a pensiilor.
Modele de pensii în statele europene
Statele europene utilizează trei arhitecturi diferite pentru asigurările sociale. Franța, Italia și Spania aplică exclusiv sistemul bazat pe contribuțiile curente ale angajaților. Ratele brute de înlocuire a salariului ajung la valori medii de 74,5% în Italia, 76,1% în Spania și 58,6% în Franța.
Țările nordice, precum Danemarca, Olanda și Suedia, folosesc un model hibrid. Ele combină o pensie de stat de bază cu fonduri ocupaționale private. Capitalul acestor fonduri este investit pe piețele internaționale. Activele cumulate depășesc nivelul produsului intern brut în statele respective.
Germania și Regatul Unit adoptă o poziție intermediară. Regatul Unit oferă o pensie de stat fixă redusă, completată de fonduri private. Germania menține sistemul public tradițional, însă cu beneficii moderate. Bugetul federal german alocă anual peste 110 miliarde de euro pentru a acoperi deficitul sistemului de asigurări sociale.
Proiecțiile demografice și reformele analizate
Franța alocă fonduri importante pentru pensii în contextul unei datorii publice de 3,6 trilioane de euro. Măsurile de reformă adoptate anterior au generat opoziție socială. Trecerea la un sistem bazat pe capitalizare privată este dificilă pe termen scurt deoarece o astfel de tranziție ar necesita fonduri suplimentare pentru plata simultană a pensiilor curente.
Proiecțiile ONU arată că șase state europene își vor epuiza marja de manevră fiscală înainte de 2050. Este vorba despre Austria, Belgia, Franța, Italia, Spania și Finlanda. În Austria, Franța și Italia, probabilitatea ca spațiul de pensii să ajungă la zero crește semnificativ în acest interval. Italia este estimată să înregistreze o dinamică demografică negativă odată cu anul 2033.
Studiul a evaluat trei tipuri de măsuri de reformă. Creșterea taxării consumului, reducerea ratei de înlocuire a pensiei și majorarea vârstei de pensionare lărgesc spațiul fiscal. Pentru Austria, Franța, Italia și Olanda, amânarea vârstei de pensionare reprezintă cea mai eficientă pârghie. Pentru Portugalia și Spania, reducerea ratei de înlocuire are un impact similar. Creșterea taxării consumului generează efecte pozitive în celelalte șapte state analizate.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.