Analiza, intitulată „IMM-urile din România. Motorul economiei care crește cu frâna trasă”, susține că principala problemă nu este lipsa inițiativei antreprenoriale, ci dificultatea firmelor de a crește și de a deveni competitive.
Barometrul reunește date ale Comisiei Europene, OECD, Băncii Naționale a României, Băncii Europene de Investiții și cercetări ale IMM România.
Multe firme mici, puține companii care ajung la dimensiuni medii
Potrivit estimărilor Comisiei Europene pentru 2024, citate în analiză, IMM-urile reprezintă 99,8% dintre companiile din sectorul nefinanciar și asigură 68,6% din locurile de muncă ale acestuia.
Totuși, structura economiei arată o concentrare puternică în zona firmelor foarte mici:
-
Microîntreprinderile reprezintă 94,2% dintre companii, dar generează 26,2% din valoarea adăugată a sectorului;
-
Companiile mari reprezintă doar 0,2% din total, însă produc 39,5% din valoarea adăugată.
Datele indică dificultatea afacerilor de a trece de la dimensiuni foarte mici la structuri capabile să producă și să investească la scară mai mare, potrivit autorilor barometrului.
Încrederea antreprenorilor în mediul de afaceri scade
Indexul Antreprenoriatului Românesc a coborât în 2026 la 43,25 de puncte din 100, de la 49,5 puncte în 2025.
În același timp, potrivit Cartei Albe a IMM-urilor 2026, 65,1% dintre respondenții care au evaluat mediul de afaceri îl consideră nefavorabil dezvoltării. În anul precedent, proporția era de 57,1%.
Mai mult, 25,5% dintre firmele chestionate au declarat că și-au redus activitatea.
Productivitatea firmelor autohtone, aproape la jumătatea celei din filialele străine
Una dintre diferențele evidențiate de barometru privește valoarea adăugată generată pentru fiecare persoană ocupată.
Potrivit datelor OECD citate de ABC, aceasta este, în medie, de aproximativ:
Astfel, productivitatea măsurată prin acest indicator este aproape de două ori mai mare în filialele companiilor străine.
Finanțarea rămâne o piedică pentru dezvoltare
Creditele acordate companiilor nefinanciare reprezintă numai 19–20% din PIB în România, comparativ cu 40% în Bulgaria și 44% în Ungaria, arată analiza.
Aproximativ 79% dintre companiile nefinanciare se bazează în principal pe resurse proprii, potrivit OECD. Totodată, datele BNR citate în barometru indică faptul că mai puțin de 20% dintre IMM-urile care solicită finanțare primesc întreaga sumă cerută.
Capitalul insuficient, costul creditelor și povara administrativă limitează posibilitățile de extindere a afacerilor, susțin autorii.
Firmele vor să se extindă, în ciuda incertitudinii
Deși încrederea în mediul economic scade, intențiile de investiții rămân importante.
Potrivit sondajului Băncii Europene de Investiții din 2025, 78% dintre firmele românești au realizat investiții în anul anterior, față de o medie europeană de 86%.
În schimb, 44% dintre companiile din România intenționează să acorde prioritate extinderii capacității în următorii trei ani, comparativ cu 26% la nivelul Uniunii Europene.
Barometrul descrie astfel un decalaj între dorința antreprenorilor de a investi și condițiile în care aceștia își desfășoară activitatea.
Internetul performant nu asigură automat digitalizarea afacerilor
Infrastructura de internet nu se traduce automat în utilizarea unor tehnologii care să crească productivitatea, subliniază analiza.
Multe firme folosesc site-uri, rețele sociale și contabilitate online, însă adoptă mai greu automatizarea, analiza datelor și inteligența artificială.
Potrivit Băncii Europene de Investiții, 30% dintre firmele românești incluse în sondaj utilizează sistematic inteligența artificială generativă, față de 37% la nivel european.
România înființează multe afaceri, dar acestea cresc lent
În 2023, rata de înființare a firmelor era de 12,3% din totalul întreprinderilor active, peste media UE de 10,4%.
Diferența apare însă în evoluția ulterioară. La trei ani de la înființare, numărul angajaților din firmele care au supraviețuit crescuse cumulat cu 29% în România, comparativ cu 68% în UE, potrivit datelor prezentate în barometru.
Pentru primele șapte luni din 2026, analiza menționează 85.988 de înmatriculări de persoane fizice și juridice, în creștere cu 1,58% față de aceeași perioadă din 2025.
În același interval au fost radiate 52.741 de firme, cu 3,54% mai multe decât în anul precedent.
ABC propune un indice al sănătății IMM-urilor
Barometrul identifică șase obstacole principale în dezvoltarea companiilor: capitalul insuficient, productivitatea redusă, dificultățile privind forța de muncă, digitalizarea incompletă, birocrația și lipsa de predictibilitate a reglementărilor.
Pentru urmărirea evoluției afacerilor, Alianța Binelui Comun propune un indice al sănătății IMM-urilor, calculat pe o scară de la 0 la 100, folosind date publice și comparabile anual.
Acesta ar urmări înființarea și supraviețuirea firmelor, trecerea către categorii mai mari, productivitatea, investițiile și accesul la finanțare. Evaluarea ar include și digitalizarea, accesul pe piețele internaționale și costurile administrative.
Scopul propus este măsurarea capacității firmelor de a se dezvolta, dincolo de simpla numărare a afacerilor existente în România.
Sursa: Barometrul Alianței Binelui Comun, potrivit comunicatului ABC România.
